Recenzie „Paznicii Întunericului” de Ruxandra Popa

Paznicii Întunericului este un fantasy cu iz de legendă în care descoperim un zeu mort, cinci paznici ai întunricului răspândiți prin lume și un răufăcător cu chip feminin ce nu se dă înapoi de la nimic pentru a-și duce la împlinire planurile malefice. Ruxandra Popa așterne pe hârtie o idee foarte frumoasă care ar putea să se transforme într-o poveste excepțională. Romanul de față se prezintă ca un zgândărici al curiozității ce te face să tot întorci foaia fiindcă așa cum am spus povestea are potențial prin tema centrală și prin ideea întreprinsă.

—Îi lași pe alții să-ți dicteze viitorul și să te definească ca persoană. Te pierzi pe tine însăți. Pentru ce? Oamenii mereu îți vor găsi defecte. Tu fii mulțumită de cine ești tu, nu încerca să fii ceea ce vor ei să vadă…

Alisia este un blestem pentru ai săi părinți adoptivi. În ținutul Reos, unde trăiești tânăra de doar optsprezece ani, să adopți un copil orfan înseamnă să te blestemi singur. Din nefericire, tatăl adoptiv al Alisiei nu a avut de ales și, pentru a-și salva preaiubita soției de la moarte, a fost nevoit să adopte o orfană. Asta nu a însemnat că odată atras blestemul orfanului asupra casei sale, copilul a și dus o viață bună. Alisia a trebuit să trăiască zi de zi cu ura fățișă a părinților săi. Totul se schimbă însă când tinerei îi este scos în cale un Paznic, iar ea devine Preoteasa sa. Odată cu apariția lui Wess, Alisia pășește într-o lume de legendă și descoperă că tărâmul uitat, Reokosos, este mai mult decât real și în plin război cu Trixie, cea ce îl are sub dominație pe Paznicul Păianjen, Sean, căruia îi folosește puterile pentru a-și duce la împlinire planul malefic: aducerea la viață al Vulturului.

—Ai dreptate, dar nu poți decide cum anume să trăiască cineva. Dacă o persoană simte că trăiește doar fugind de probleme, cine ești tu s-o contrazici? Fiecare are propria sa percepție despre viață. Nu înseamnă că ceea ce gândești tu e greșit. E doar diferit. Oamenii se deosebesc prin educație, vârstă, experiențe, credințe. Învață să accepți diferențele sau pleacă!

Apariția lui Wess aduce cu sine un amalgam de povești și descoperiri care mai de care mai edificatoare. Astfel cititorul pornește într-o aventură unde, la fiecare pas, are parte de câte o revelație. Fiecare Paznic al întunericului își are „cușca” sub forma unei bijuterii iar companionul său este întruchipat de un animal. De asemenea, fiecare Paznic trebuie să se pună în slujba unei Preotese pe care trebuie să o apere cu prețul vieții până ce aceasta împlinește treizeci de ani și iese din rândul preoțesc. Și astea sunt câteva din elementele cheie ale poveștii de față. Ruxandra Popa are o imaginație inepuizabilă iar Paznicii Întunericului ar fi putut fi un roman de excepție. De ce spun ar fi putut? Pentru că…

În ciuda faptului că manuscrisul a fost bibilit și editat cum trebuie, povestea nu a fost lăsată la dospit. Astfel, m-am trezit cu o poveste scrisă ca pentru copii până în 10 ani. Nu spun asta ca o jignire ci simplu, ca o constatare. Povestea e scrisă ca un rezumat. Spre exemplu, ura părinților față de Alisia apare doar prin două acțiuni: prima dată când se pare că aceștia îi schimbă sendvișul cu un măr stricat și al doilea când îi lasă fiicei, drept mic dejun, pâine și omletă arse. În ceea ce mă privește pe mine, ca să denoți ură față de o persoană, se pot face lucruri infinit mai rele. Apoi, personajele nu sunt definite. Pe parcurs toți se îndăgostesc subit în condițiile în care interacțiunea dintre personaje este de două rânduri. Pentru complexitatea ideilor Ruxandrei din această carte, era necesar o mai multă dezvoltare atât a acțiunii cât și a personajelor. Chiar și Trixie e învinsă într-un rând cu explicația cum că și-ar fi subestimat adversarul. Nu-i suficient. Lăsați cartea la DOSPIT. De asemenea, dragi viitori scriitori, alegeți-vă un grup de beta cititori care să fie sinceri cu voi și să vă prezinte punctele slabe ale poveștilor voastre. Nu e suficient să fie scrisă corect gramatical. Este nevoie și de profunzime. Dezvoltați povestea.

Recomand povestea datorită ideii sale dar nu vă așteptați să fiți uimiți. Acum depinde cât și ce ați citit.

Titlu: Paznicii Întunericului

Autor: Ruxandra Popa

Editura: Petale scrise

An de publicare: 2022

Număr de pagini: 190